TEST cu Nissan X-Trail (a doua generaţie)

Cînd am văzut primele imagini cu noul model, am crezut că am descărcat din greşeală imagini ale modelului vechi. Părea mai mult un facelift, aşa că abia cînd am vizitat interiorul am înţeles că este vorba despre un produs nou. Oricum, însă, din punctul de vedere al designului, X-Trail poate crea confuzie între generaţii. De ce s-a păstrat linia? Deoarece clienţii au afirmat că maşina îi satisface aşa cum este. Prin urmare, dezvoltarea noii generaţii a implicat păstrarea într-o cît mai mare măsură a designului exterior, fapt contrabalansat de îmbunătăţiri semnificative în profunzime. Adică Nissan X-Trail beneficiază de un şasiu nou, de o gamă de propulsoare mai puternice, de un interior nou atît din punctul de vedere al designului, cît şi al materialelor utilizate şi al confortului oferit.

Spre deosebire de vechea generaţie, noul model a crescut uşor în dimensiuni, fiind mai lung cu 175 mm, mai lat cu 20 mm şi mai înalt cu pînă la 10 mm. Şi ampatamentul a fost mărit cu 5 mm, fapt ce se poate sesiza la interior, unde spaţiul de pe bancheta din spate este mai generos, iar portbagajul oferă un volum de 884 litri. Încet, Nissan X-Trail se depărtează de segmentul SUV-urilor compacte, dar, atîta timp cît oferă spaţiu şi confort, nu cred că vor fi deranjaţi de acest aspect prea mulţi clienţi.

Cu toată “sesiunea” de creştere a dimensiunilor sale, Nissan X-Trail rămîne un SUV cu performanţe off-road decente. El este ajutat de garda la sol de 200 mm, de unghiul de atac de 29 grade, cel de degajare de 23 de grade şi cel de rampă de 20 grade. În acelaşi timp, maşina poate “îndura” pante laterale de 30 grade şi poate urca rampe de 49 grade. Se creionează astfel un portret de SUV suficient de capabil pentru a satisface în off-road nevoile tuturor clienţilor. Cine doreşte experienţe extreme poate face un upgrade la Nissan Patrol. Marele avantaj oferit de Nissan X-Trail este sistemul ALL MODE 4×4-i, care vine în dotarea de serie pentru toată gama. Sistemul este o dezvoltare a celui regăsit pe Nissan Pathfinder şi oferă performanţe de nivel înalt. El asigură un mod de rulare 2WD recomandat pentru condiţii normale de mers şi un mod 4WD care poate fi utilizat în condiţii de aderenţă scăzută (carosabil ud sau acoperit cu zăpadă). În modul 4WD, cuplul motor este repartizat preponderent faţă, dar poate ajunge la un raport faţă-spate de 50/50.

Pentru ieşiri în macadam sau secţiuni off-road rezonabile ca nivel de dificultate, se recomandă 4WD Lock, mod în care cuplul motor este repartizat 50% faţă, 50% spate. Acest mod funcţionează pînă la viteza de 40 km/h, după care este decuplat automat, trecîndu-se în regimul 4WD. Sistemul de tracţiune integrală este ajutat de senzori care măsoară acceleraţia gravitaţională faţă-spate şi laterală. La ţinuta de drum îşi aduc contribuţia şi sistemele ESP, ABS, TCS şi EBD. Eficienţa ESP-ului şi a EBD-ului am descoperit-o pe o secţiune virajată din apropiere de Sighişoara, unde am forţat puţin nota. Maşina păstrează traiectoria impusă chiar şi în cazul unor frînări violente la intrarea în viraje. Electronica ajută, dar nu trebuie mizat pe ea, greutatea de aproximativ 1.600 kg (în funcţie de versiunea de echipare) avînd o inerţie destul de mare.

Deşi în fişa tehnică se află o singură specificaţie pentru suspensie, în cadrul testului organizat de Nissan cu ocazia lansării modelului am descoperit două setări ale suspensiei. Una filtrează excelent denivelările şi oferă un foarte bun confort la rulare chiar şi în off-road, alta, ceva mai rigidă, contribuie la o ţinută de drum mai riguroasă. Prima setare conduce la o atitudine subviratoare a maşinii pe virajele atacate în forţă şi la un ruliu al caroseriei accentuat, cea de-a doua predispune la supravirare. Versiunea de care m-am bucurat două zile on şi off-road era echipată cu un propulsor diesel de 2.0 litri care dezvoltă 173 CP la 3.750 rpm şi un cuplu motor de 360 Nm la 2.000 rpm. Acesta trage incredibil încă de la turaţii joase şi este în stare să urce cu o lejeritate de invidiat pînă spre 5.000 rpm. Este pus în valoare de o cutie manuală cu 6 rapoarte foarte, chiar surprinzător de exactă pentru un SUV, care bucură în utilizare.

Am avut nevoie de un minim timp de acomodare pentru a mă obişnui cu dozarea ambreiajului, care prinde destul de jos. Surprinzător a fost consumul înregistrat în cazul unui regim sportiv, acesta oscilînd între 9,4 şi 9,8 litri la sută. Pentru amatorii de economii, este bine de ştiut că Nissan X-Trail consumă 5,4 litri la o viteză de 100 km/h în treapta a şasea, propulsorul avînd 2.000 rpm. În schimb, acesta din urmă are unele dificultăţi în a oferi putere la turaţii reduse. La o rulare uşor subturată, gen 1.500 rpm, se simte nevoia unei retrogradări chiar şi în cazul accelerărilor uşoare, nemailuînd în calcul depăşirile. Viaţa la bord este extrem de confortabilă şi e izolată bine atît de zgomotul exterior, cît şi de cel al propulsorului.

Au existat momente în care a trebuit să verific şi viteza de rulare, şi turaţia motorului, şi treapta de viteză în care mă aflam pentru a putea fi sigur de succesul unei depăşiri. Redesenarea planşei de bord o încadrez la capitolul lucruri bune, ea oferind o ergonomie excelentă (extrem de rar am fost nevoit să-mi arunc privirea spre consola centrală pentru a găsi o comandă, şi asta în condiţiile în care abia făcusem cunoştinţă cu modelul). O bilă albă pentru sistemul audio, pentru informaţiile oferite şi pentru lejeritatea în operare atît la comenzile de pe consola centrală, cît la cele amplasate pe volan. O altă bilă albă pentru sistemul Bluetooth, care permite conectarea la maşină a telefonului mobil. Pe display-ul central sunt afişate informaţii despre calitatea semnalului reţelei şi funcţionează un indicator pentru bateria terminalului.

Nici la capitolul spaţii de depozitare nu o să fiţi dezamăgiţi, fie că vine vorba de suport pentru doze, sticle sau cutii cu lichide, în număr de 6 pentru locurile din faţă, fie de spaţiul de depozitare de 15 litri amplasat deasupra consolei centrale. Un model în care nu am obosit după un traseu de aproape 900 km (oboseală a existat, dar nu una cauzată de el).

Nissan X-Trail se dovedeşte o maşină extrem de agreabilă şi performantă, la nevoie ştiind să-şi bucure ocupanţii şi cu zboruri la joasă altitudine. Mare atenţie la zona de aterizare, pentru că scutul care protejează mototul este din plastic: el asigură protecţia, dar nu ştiu cît de mult. Maşina nu a avut de suferit în urma a două decolări, dar în final a trebuit să depozitez scutul motorului în portbagaj. În schimb, vă pot spune că X-Trail este extrem de bine echilibrat, masele fiind remarcabil repartizate, aşa încît aterizarea se realizează pe patru roţi.